Zambete de viata amara...

Salut tot Geoni, tot eu...

Va plimbati prin Bucuresti? Prin zonele mai populate de cei cu bani, sau pe la benzinarii din zone cheie,pe unde se plimba sau isi etaleaza cei cu bani si etate ultimele achizitii? Sincer, cred ca da, si mai cred ca, nu este nimeni prin Bucurestiul asta, care sa nu zareasca o fata/femeie frumoasa, cu trasaturi fine, purtand acea masca trista a imbolnavirii de "intretinere".

Dintr-o masina, care... poate... valoareaza cat trei sau patru apartamente ceva mai vechi, privesc prin mine o pereche de lentile de contact, inspre nimic. O mina poate prea grava pentru varsta ce i-o dau, ma face sa inteleg, ca banii nu aduc si fericirea, chiar daca, asemeni unor aparate ce tin in viata un om in moarte cerebrala, o mentin. Se vede ca este bine imbracata, poarta bijuterii scumpe, fine, cu diamante Swarovski, ceas Cartier ce ii impodobeste mana bronzata intr-unul din saloanele SPA luxoase, parul aranjat superb fara nici o suvita rebela. Este frumoasa... dar degeaba daca tristetea ei te copleseste inca de la prima privire. De masina se apropie un domn la fel de bine imbracat, curea si pantofi din piele de crocodil, un ceas TAG Heuer Grand Carrera ,  tricou negru cu gulerul ridicat, pantaloni impecabil de albi, doar ca, la varsta lui, i-ar putea fi tata...se urca, o saruta, si domnisoara schiteaza un zambet din  buzele umflate delicat cu botox sau ce alta substanta isi mai injecteaza  divele, dar colturile gurii frumos conturate isi pastreaza acelasi efect de cadere; par semnele ce-i tradeaza "multumirea" de intretinuta. 

Unul din poate miile sau zecile de mii de episoade pe care le poate intalni oricine, pe-aici pe Bucuresti Planet si in intreaga galaxie Romanica.

Oare de ce ajung acele fete/femei sa decada atat de mult? ( In conceptia mea este o decadere din statutul de femeie libera pentru care s-au luptat cateva generatii ). A trai nu se rezuma doar la a manca in restaurante scumpe, la a iesi in cluburi ce-ti cer drept cheltuiala pentru rezervarea unei mese intretinerea acelor 3 sau 4 apartamente de care aminteam mai sus, nu se rezuma la a te plimba intr-o masina de prima clasa, pana in  Viena, Paris sau poate daca ai noroc Venetia, la a-ti permite sa iesi cu prietenele tale, si ele intretinute si parsive, la suc sau shopping in mall, la a-ti permite sa fii vazuta in cele mai "fensi" localuri si la multe alte chestii de "bun gust". De ce, ca tanara candva plina de viata,  te agati de banii si nu potenta unuia ce te trateaza ca pe  un accesoriu,  care, daca are putin noroc, se va alege cu o "cutiuta" frumoasa, si o perna de puf de pui de papagal ( adica o masina si o casa , poate chiar si un mic cont intr-o banca ), si un loc in amintirea aceluiasi, undeva intr-un coltisor, alaturi de alte lucruri neimportante.

Ma gandesc ca in capsorul lor vopsit, se gandesc ca banii, posetele, masina, casa unde, norocoase fiind, locuiesc inseamna trai bun, indestulator, o viata fericita, chiar daca nu pot iesi de mana cu "amarul" ce le indestuleaza material, prin mall sau parc. Sunt de plans aceste "zambete de viata amara". 

Dar asta este doar o fata a monedei "amar", asa cum imi place mie sa ii numesc pe cei cu bani, batrani dar cu fetite tinere langa ei.  Pe cealalta fata se afla sotia, de cele mai multe ori; sau o alta fosta pitzi, mai veche de care s-a atasat, luata de suflet sa nu ii fie frig noaptea cand trage acasa. Am sa incerc sa vorbesc despre sotia lui.

Un alt "zambet amar", dar perfect constienta de  statutul ei de intretinuta cu vechime.

De multe ori ea, sotia de "amar" fara a sti sa faca ceva, dar trecuta prin viata alaturi de el, isi descuie capul, si incearca mici afaceri: fie ca aduce toale de afara, fie ca are un coafor de pet-uri ( animalele de casa ), fie ca doar face mici invarteli, ea isi mai rotunjeste "pensia". Stie ce vrea, si accepta ca cel cu care "traieste", cu care poate a facut si niste copii, sa o intretina, si sa-i ofere acea liniste sufleteasca de care nu se va bucura niciodata.  Frumoasa si dupa 40 de ani, ingrijita si ea... sta agatata de sursa ei de "hrana", dar culege si fructele ce ii sunt in apropiere. 

Stie ca e inselata, si ca a picat pe locul doi, dar a invatat ca daca deschide gura mai mult decat este nevoie, ( in cel mai bun caz ), va avea nevoie de mai mult machiaj la ochi, si mai mult fond de ten pe anumite zone mai intunecate ale pielii. Fara sa vrea, se trezeste de multe ori pusa fata in fata cu cealalta ea, prima, si pe moment se-aprinde; un foc de paie ce va fi stins usor cu o taiere din portie. Ca o narcomana, nu vrea si nu poate sa renunte la acest drog. Nu stie ce ar putea face fara el. Nu vrea sa se gandeasca cum va fi cand va cadea in dizgratie, desi asta s-a intamplat de mult. O bucura masina ceva mai scumpa pe care o conduce, o "a"casa poate in Pipera, Primaverii, Corbeanca, Snagov, Izvorani sau alte zone bifate pe harta luxului cu o casa, vila, mosie...

In certurile inerente, il intreaba "ce vrea de la ea?", daca mai simte ceva pentru ea, daca toti anii pe care i-au petrecut impreuna "nu mai inseamna chiar nimic?", toate aceste intrebari fiind impodobite ancestral, cu "nesimtitule", "cretinule", "curvar" etc. etc. etc. 

Probabil amarul nu-si doreste de la ea decat sa crape si sa dispara din viata lui, fara prea mari cheltuieli, fara a plati pensii adevarate, sau alocatii pentru copii. Fara o iesire usoara, si arareori avand nevoie si de ea pentru diverse "mismasuri" se impaca cu gandul ca o intretine si pe asta.

Ar mai fi multe de spus legat de subiectul asta ce imi lasa si mie un gust de pelin verde in gat si in gura, dar am sa las si pe altii ce cunosc subiectul mai bine ca mine sa o faca. 

Pana imi revin... pe data viitoare Cititorule...